Vulpi cu blană de iepure

Sper să reuşesc să spun tot ce am de spus în ceea ce priveşte muzica, acest subiect vital pentru mine în ultima vreme.

Muzica este o meserie ca oricare alta. Aşa cum te duci frumos la birou zilnic, aşa există şi în muzică anumite criterii pe care se bazează şi ea.

Am să spun tot ce mă doare, fără nici o reţinere şi fără să-mi mai pese de comentariile manipulatoare ale unora. Dacă sunt aşa înverşunată împotriva tuturor, nu înseamnă că sunt un om care gândeşte negativ sau care vrea răul tuturor sau care e invidios etc, lucruri care nu ţin de concepţiile mele de viaţă, religie şi Dumnezeu. Sunt o fire naivă, din păcate, şi de multe ori am simţit-o pe pielea mea, evident, când am avut de-a face cu oameni ai interesului sau ai răutăţii.

Sper să reuşesc să mă fac înţeleasă, cât de cât, că acum sunt foarte pornită şi am multe de spus.

M-am săturat de toate „vedetele“, toate puşlamalele care se cred buricul pământului dacă au apărut o dată la TV, sau care au impresia că au făcut ceva extraordinar în viaţa asta. M-am săturat de toţi ingraţii cu care am colaborat la un moment dat şi care nu au nici acum „ruşinea“ să recunoască că mi-au rămas datori sau măcar că mi-am făcut treaba cum trebuie. M-am săturat să mi se promită marea cu sarea (sau măcar sarea, şi aia grunjoasă) şi apoi să mi se bage urgent sprayul paralizant în retină. Oricum, acum nu mai cred pe nimeni. Am ajuns să stau deoparte şi până nu văd ceva cu ochiul meu, să nu mai cred (în ceea ce priveşte muzica, bineînţeles). M-am săturat de toţi „pricepuţii“ care te măsoară din cap până-n picioare de parcă ar fi nişte Iosif Sava înnăscuţi şi crescuţi numai în parfum de nuferi şi care, din nou, sunt experţi în tot ceea ce ţine de tine când eşti pe scenă. M-am săturat de toţi „liliputanii“ care se uită la tine cu dezgust, de parcă ai fi un rahat pe băţ. M-am săturat de oamenii care nu au viaţă şi stau şi îţi scanează fiecare fir de păr, pentru că… deh… tu, ca artist, trebuie să fii perfect.

Cum ar fi să mă iau şi eu de tine că stai la calculator la muncă şi, în loc să îţi faci treaba, tu stai şi comentezi pe un forum? Cum ar fi să intru în farmacie şi să mă iau de farmacistă că are halatul şifonat?

Of, şi cine mă cunoaşte mai bine ştie că nu aş fi în stare să omor nici măcar un ţânţar, care m-ar chinui toată noaptea. Nici măcar duşmanilor nu le pot face rău. Asta dacă i-aş avea sau i-aş considera. Pentru că, din păcate sau din fericire, am prea multă milă în mine. Şi credeţi-mă că ceea ce am scris e mai degrabă trist decât răutăcios.

Ar mai fi multe, muuuulte de spus. Dar încerc să mă opresc aici, ca să nu dau în altele. Ca o concluzie, oameni buni, răi, de care aţi fi, eu nu am să mă las de muzică. Şi nu mă interesează ce credeţi voi despre mine. Eu am să fac ce-mi place, sunt un om fericit aşa cum sunt, am o viaţă frumoasă, liniştită şi am să îmbunătăţesc ce vreau eu la mine, pentru că nu-mi trăiesc decât propria viaţă, vă asigur că nu şi pe a voastră. Şi voi reuşi. Voi ajunge acolo unde vreau eu, nimeni altcineva! Şi dacă v-aţi simţit cu musca pe căciulă când aţi citit acest articol, ar fi bine să încercaţi să fiţi mai buni. Sau măcar un pic mai sensibili. Nu v-ar face rău….