Am venit aici ca SĂ SIMŢIM viaţa asta. Aşa că… de ce să nu ne bucurăm de fiecare clipă pe care ne-o oferă?
Ştim cu siguranţă că la un moment dat vom muri. Nu ştim ce înseamnă asta şi deseori ne temem. Dar… de ce să ne gândim la sfârşitul vieţii noastre când noi nici măcar nu am început SĂ TRĂIM?
Zilele acestea am învăţat că mi s-a dat această viaţă pământeană ca SĂ MĂ BUCUR de ea. Am învăţat să mă bucur atunci când spăl vase, atunci când port conversaţii de ore întregi cu oameni pe care îi cunosc foarte puţin, atunci când îmi vine soţul acasă şi îl îmbrăţişez cu drag. Am învăţat să mă bucur de ceea ce am, mai ales atunci când mintea îmi îndeasă în cap gânduri de genul “dar dacă…?”. Nu mă mai tem că trece timpul şi nu apuc să fac tot ce vreau, pentru că altfel aş pierde timpul pe care îl petrec de fapt. ![]()
Viaţa pământeană are frumuseţea ei. Nu o risipiţi cu frici şi nevoi inutile! Dacă simţiţi insă că nu vă dă niciun răspuns, luaţi o pauză şi bucuraţi-vă de ea! IUBIRE ŞI LINIŞTE!





I’m speachless…

“nu am început SĂ TRĂIM” pt ca oricat si oricum ar fi sistemul social te conditioneaza de la primii pasi facuti pana la distrugerea fiintei pt valori materiale eminamente neceseare existentei vietii…asa au vrut ei sa vedem…
“frici şi nevoi inutile”…odata cu accederea la materie vine inutilul…asadar uite un cerc vicios…
Cat despre pauza…e simplu…e doar o capcana catre conditionare…accederea catre Fiinta o faci de cate ori vrei!
Si inca ceva…nu spune ca n-am dreptate…tu faci produse handmade atat pt pasiunea pt ele cat si pt a castiga ceva!