E vis sau realitate? Simţi că lumea se despică în două în faţa ta şi totul pare că se desprinde dintr-o nuvelă fantastică a lui Eliade. Timpul s-a oprit în loc. Din capul pieptului îţi izvorăşte o bucurie imensă, fără niciun motiv aparent. Tocmai ţi se arată ceva…
Semne divine sau halucinaţii?
Când auzi pentru prima dată cuvântul „viziune“, gândul te duce la ceva cu caracter religios. Şi pe bună dreptate, pentru că în Biblie sunt amintite numeroase viziuni. Una dintre cele mai renumite este aceea în care Dumnezeu i s-a arătat lui Moise, pe muntele Sinai, şi i-a dat cele 10 porunci pe care le ştim şi noi astăzi. La fel de remarcabil este momentul în care Iisus s-a arătat Mariei Magdalena, imediat după Înviere. → citeşte mai mult ←
Încep să scriu şi am impresia că am mai făcut-o cândva, exact în acelaşi mod. Chiar şi cuvântul „déja-vu“ îmi sună foarte cunoscut. Nu pot să explic sentimentul. Parcă l-am mai trăit o dată, de fapt. Parcă ştiu că trebuia să se întâmple asta, şi totuşi… de ce nu am realizat până în momentul acesta? Ciudat, nu? Îmi vin în minte nişte imagini cu ceea ce fac acum. Parcă aş retrăi ceva ce, de fapt, încă nu s-a întâmplat. Unde mă aflu în acest moment: trecut, prezent sau… viitor? * * *
Atunci când avem un déjà-vu, spunem repede „Am un déjà-vu!“, după care parcă suntem hipnotizaţi de acel moment pentru câteva secunde bune, trăim în acel loc, încercăm să înţelegem ce se întâmplă de fapt şi parcă mai rău ne ameţeşte această întâmplare. Multora dintre noi ne pare fascinant momentul respectiv, însă sunt alţii care îl văd ca pe ceva terifiant. Cert este că nimeni nu ştie exact cum se explică această senzaţie. Există câţiva cercetători care, de-a lungul anilor, au încercat să găsească o definiţie a acestui concept. → citeşte mai mult ←
Întinde-te pe canapea într-o poziţie cât mai confortabilă. Închide ochii şi lasă mâinile să-ţi atârne pe lângă corp. Relaxează-te profund. Simţi cum structura ta fizică devine ca o haină foarte grea, pe care, încet-încet, o abandonezi. Acum te gândeşti la ceva frumos. Să zicem… la un câmp cu flori galbene. E primăvară şi totul este verde. Respiră adânc. Simţi cum corpul tău se înviorează. Acum, uită-te mai atent în jurul tău… Ce vezi?
Nu se poate da o definiţie precisă a hipnozei, deoarece nimeni nu ştie practic ce este aceasta, dar, în timp, s-au aflat multe lucruri interesante despre acest subiect incitant. De fapt, se poate spune că avem tot atâtea definiţii câţi terapeuţi există. Tot ceea ce cunoaştem despre hipnoză este rezultatul unui număr mare de experimente efectuate pe diverşi subiecţi, adică pe oameni. Pe scurt, hipnoza este o stare plăcută de relaxare, în care cunoştinţa se modifică şi în care, prin sugestie, concentrarea şi atenţia ating punctele lor maxime; hipnoza te poate ajuta să găseşti rezolvarea unor probleme diverse, de la cele medicale la cele psihologice. → citeşte mai mult ←
76, 77, 78… Număr oiţe de vreun sfert de oră şi tot nu reuşesc să adorm… Încerc să le schimb (în imaginaţie, evident) ba blăniţa, ba statura, ba modul în care se uită la mine, ba felul în care sar peste
gărduleţ, dar… acelaşi rezultat în fiecare seară. Nu şi nu şi nu!
Voi ajunge, într-un final, cu ochii pironiţi în tavanul albăstrui de deasupra mea. Veşnicul tavan…
Şi mă întreb… de ce nu pot şi eu să mă odihnesc, să mă trezesc dimineaţa cu zâmbetul pe buze şi să spun: „Vai, ce bine am dormit în noaptea asta! Mă simt atât de odihnită!?“
Somnul ocupă mai mult timp în fiecare zi, decât orice altă activitate pe care omul o desfăşoară pe parcursul a 24 de ore. A dormi este esenţial, deoarece corpul nostru are nevoie de o „reîncărcare a bateriilor“. Şi, ca să înţelegem mai bine cauzele şi efectele insomniei, este necesar să înţelegem procesul somnului. Acesta are patru etape, plus mişcarea rapidă a ochilor (Rapid Eye Movement), care este foarte importantă, căci, în timpul ei, procesele creierului sunt complete. În timpul somnului, ţesuturile se regenerează, iar organismul nostru, într-un fel, întinereşte. Dacă toate aceste procese de regenerare sunt incomplete, mintea şi corpul se vor simţi foarte obosite, nivelul de energie fiind foarte scăzut. Ne pierdem concentrarea, nu putem fi atenţi, uneori devenim chiar irascibili sau, şi mai grav, putem cădea în depresie sau putem avea alte probleme emoţionale. → citeşte mai mult ←
Fiecare dintre noi are patru feţe: cea pe care o arătăm, cea pe care o simţim, cea pe care o credem adevărată şi cea adevărată. Conştienţi am fi doar de cea pe care o simţim, inconştienţi de cea pe care o arătăm, iar subconştientul ar lucra la cea adevărată. Astăzi, explicarea minţii, a conştiinţei sau a mecanismelor creierului este considerată ultima frontieră a ştiinţei. Nici până acum nu s-a găsit o definiţie clară a conştiinţei, termenul rămânând, în continuare, foarte confuz, iar natura sa nefiind foarte bine înţeleasă.
Ce este, de fapt, conştiinţa?
Conştiinţa este una dintre ipostazele vieţii psihice a individului ce poate fi percepută ca o reprezentare a lumii înconjurătoare (conştiinţă asupra lumii) sau ca o reprezentare a propriei fiinţe (conştiinţă individuală). Deşi nu există o definiţie general acceptată a termenului de „conştiinţă“, sunt trei factori de bază care determină poziţia adoptată: viziunile seculare (psihologice, sociale, umaniste), viziunile religioase şi cele filozofice. În unele credinţe, este privită ca vocea lui Dumnezeu, iar în rândul indienilor este considerată „Dumnezeul invizibil care sălăşluieşte în noi“. → citeşte mai mult ←
Ce a fost mai întâi, oul sau găina? Cine a construit piramidele, omul sau o fiinţă supranaturală? Există sau nu extratereştri? Ştim că misterele ne-au atras încă de la facerea Pământului şi că întotdeauna vom avea întrebări la care poate nu vom afla niciodată răspunsul. Telepatia este unul dintre subiectele care ne-a făcut mereu să ne gândim că există ceva dincolo de puterea noastră de înţelegere şi poate pe unii dintre noi chiar ne-a fascinat; poate că alţii nu am dat prea multă atenţie acestei părţi a psihicului nostru. De ce ne-a atras? Pentru că majoritatea am avut parte de situaţii când persoana la care tocmai ne gândeam să ne dea un telefon exact după câteva minute.
De ce să nu băgăm în seamă astfel de fenomene? Pentru că ele se manifestă fără ştirea noastră, aproape în fiecare zi? Se spune că ne aflăm într-un raport telepatic constant cu ceilalţi locuitori ai pământului şi că suportăm numeroase proiecţii psihice, infinite iradieri telepatice, care ne parvin din toate părţile. Orice element din Univers, viu sau amorf, este un emiţător, adică un iradiant şi, în acelaşi timp, un receptor, adică un iradiat. Cercetători psihologi şi neuropsihiatri au început să lărgească sensul şi definiţia telepatiei: „telepatia reprezintă comunicarea impresiilor de orice formă, de la o minte la alta, independent de canalele simţurilor“. Ei susţin că telepatia dintre două persoane aflate în aceeaşi cameră este la fel cu telepatia care are loc între două persoane aflate la capetele opuse ale lumii. → citeşte mai mult ←
Se făcea că aşteptam într-o gară. Aceeaşi gară, în acelaşi oraş, la aceeaşi oră. În gară opreşte acelaşi tren ruginit, coboară aceiaşi oameni, cu aceleaşi bagaje. Trenul e de fapt un marfar fără geamuri, cu roţile obosite din cauza aceluiaşi drum bătut zi de zi.
Un bărbat cărunt, cu ochii albaştri, se apropie de mine şi-mi şopteşte la ureche cu o voce calmă: „Ştii că visezi, nu?“. Fac ochii mari şi realizez că, într-adevăr,… chiar visez! Mă uit în jurul meu şi simt că pot face tot ce vreau. Aşa că primul meu impuls este să ridic mâinile şi să zbor. Şi zbor! Şi mă uit la oameni cum arată de sus, de deasupra norilor. Şi văd gara din ce în ce mai mică şi pământul din ce în ce mai rotund. Şi râd. Urlu de fericire. E magnific. Apoi deschid ochii şi îmi văd camera: acelaşi pat, cu aceleaşi cearceafuri mototolite, acelaşi miros al dimineţii de primăvară…
Nu cred că există vreun om care să nu se fi gândit măcar o dată la ceea ce a visat. Să nu se fi întrebat de ce a fost aşa de straniu să-şi aducă aminte de un vis cu fel de fel de situaţii neobişnuite, ciudate, unele chiar imposibile. Un vis care să-i rămână în minte toată viaţa. Ei bine, iată că astăzi m-am documentat şi am aflat multe lucruri interesante despre această lume colorată şi plină de mister, lucruri care mi-au schimbat puţin concepţiile despre acest subiect fascinant. → citeşte mai mult ←
E vis sau realitate? Simţi că lumea se despică în două în faţa ta şi totul pare că se desprinde dintr-o nuvelă fantastică a lui Eliade. Timpul s-a oprit în loc. Din capul pieptului îţi izvorăşte o bucurie imensă, fără niciun motiv aparent. Tocmai ţi se arată ceva…
