Ţi-aş fi recunoscătoare dacă ai citi acest post NUMAI dacă eşti interesat de ceea ce simt eu. Faptul că nu eşti de acord cu ceea ce simt, nu înseamnă că ai dreptul să mă judeci. Atâţia oameni, atâtea moduri de a gândi.
Simt că sunt aici pe pământ. Uneori simt că am de atins un scop foarte mare, alteori simt că nu sunt de prin locurile astea deloc. Simt că nu-mi mai pasă de mine şi de corpul meu fizic. Ştiu că tot în groapă va ajunge, ăsta fiind singurul lucru cert pe care îl ştiu. Simt că nu ştiu nimic, deşi mulţi ani de zile am avut impresia că am învăţat destule. Mă întreb dacă viaţa asta e o glumă sau e un plan bine pus la punct. Simt că în spatele tuturor evenimentelor succesive ale unei vieţi se află ceva foarte bine ascuns şi atât de simplu… şi POATE doar după moarte vom afla ce.
Pot să ascult oamenii. Să îmi spună despre toate problemele lor, despre întrebări, să comunicăm. E uşor. Doar că zilele acestea, simt că am obosit. Parcă toţi trag de mine, într-un fel sau altul, toţi vor răspunsuri de la mine. Acum, când sunt într-o stare de tristeţe maximă, câţiva din jurul meu mă întreabă ce am. Iar acum, când eu nu simt să vorbesc decât cu mine, nu pot să le explic. Pentru că → citeşte mai mult ←
Dragii mei, cu bune și cu rele, târgul din weekend a luat sfârșit.
Le mulțumesc din nou organizatorilor și tuturor colegilor care mi-au fost aproape și vă las să vedeți imagini chiar de acolo. Pe filmuleț spun și eu câteva cuvinte… POTRIVITE sau nu, Mazdrunka este la TV!
Să descoperi ce te inspiră şi să alegi ce ţi se potriveşte să experiementezi, pentru a trăi în armonie cu tine şi cu tot ce există/apare în viaţa ta! Nicoleta Svârlefus te aşteaptă cu drag, îţi răspunde la întrebări şi îţi vorbeşte despre workshop-urile/ taberele de autocunoaştere şi transformare personală pe care le conduce şi care au schimbat în bine vieţile atâtor oameni!
Să descoperi mai mult despre Reiki! Andreea Talmazan te va introduce în lumea Energiei Universale, îţi va răspunde la întrebări şi te va ajuta să afli dacă această cale de evoluţie este potrivită pentru tine!
Să afli ce mesaj au astrele pentru tine. Consultanţii AstroCafe vor oferi consultaţii astrologice la preţuri promoţionale!
Astăzi m-am întors din mini-turneul Făgăraş – Tg. Mureş. Am trecut prin multe stări, de la depresie la extaz, de la râsete cu dureri de burtă la ochi înlăcrimaţi. Am simţit că trec prin mai multe teste. Şi au fost nişte întâmplări banale, care m-au determinat să mă simt în toate felurile. Mi-am adus aminte de cine sunt, de ceea ce vreau să fac, de ce fac de fapt, de prieteni, de viaţă, de dorinţe şi sentimente.
Am ajuns acasă cu sentimentul că trebuie să fac totul ca să pot fi pe scenă cât mai des. Chit că e o scenă de 10 cm, chit că am doi oameni în public, chit că poate nu am costumaţia perfectă, eu trebuie să cânt. Asta e viaţa mea. Din păcate, m-am tot gândit la cum trec anii şi ce s-a întâmplat cu mine până în ziua de azi. Ieri mă simţeam trecută, veche, abandonată, tristă, singură, urâtă etc. Nu mai continui, că sunt toate negative. Astăzi mă simt… nu pot să spun “cea mai…cumva”, pentru că ar fi un fel de laudă. Mă simt ÎN STARE de foarte multe. Ştiu că pot multe şi creşte inima în mine. Sunt capabilă. Şi ce e frumos, este că parcă am şi feedback foarte pozitiv din partea oamenilor. Apar fel de fel de persoane cu care nu am mai vorbit de luni sau chiar ani de zile, care îmi spun numai lucruri deosebite. Am surprize de la oameni pe care nu îi cunosc. Cresc. Iubesc. Simt. Pot. Totul e aşa de frumos! Vreau să trăiesc veşnic!
Astăzi a fost o zi plină de amintiri. Eu copil, lumea din jurul meu… o lume fără probleme. Eu visam, iubeam, cântam, făceam prostii, chiuleam, făceam numai lucruri interzise, apoi sufeream… din cauza mamei că nu mă înţelegea, din dragoste sau pentru că poate că visam prea mult.
M-am întors azi la imaginea mea din adolescenţă şi am găsit o fată de treabă, dar luată la mişto de multă lume. O fată poate prea sinceră, prea visătoare şi prea copilăroasă. Ţin minte că mereu când îmi făceam un prieten, acesta îmi reproşa că sunt prea copilăroasă. Stau să mă gândesc dacă m-am schimbat mult de atunci… şi încă mă mai întreb de ce fugeau oamenii de copilărie. Şi de ce acum regretă că nu mai retrăiesc acele clipe frumoase? Nu pot să uit ce am scris cu o zi înainte să fac 18 ani… când îmi luam la revedere de la copilărie… Încă mai am acele rânduri…
Dar totuşi, în ciuda reproşurilor oamenilor din jurul meu, continuam să fiu tot eu… o fată care râdea tot timpul şi care se înroşea dacă era pusă într-o situaţie stânjenitoare. Îmi plăcea să stau în camera mea cu afişe multe şi să visez cu ochii deschişi. Cel mai mult visam noaptea, înainte de a adormi. Asta apropo de legea atracţiei, tot ce îmi imaginam (de fapt trăiam acele clipe) se întâmpla apoi. Şi chiar am găsit lucruri în jurnalele mele vechi care acum s-au întâmplat. Exact cum scriam… Şi unii zic că jurnalele ar fi o prostie… Iată că nu… Mă înţeleg din ce în ce mai bine şi îmi dau seama de viaţă… → citeşte mai mult ←
De ce nebună? Păi… aşa se numeşte una din melodiile pe care le-am înregistrat de curând… Da, este piesa celor de la Gnarls Barkley, decare m-am îndrăgostit şi mai tare după înregistrări. În curând, v-am pregătit noi surprize… atât din punct de vedere muzical, cât şi general artistic… Va mai dura ceva vreme, dar încet-încet se conturează multe. Încă mai visez la expoziţia mea proprie… Dar acum vă las în compania… vocii mele înregistrate. Vă rog să comentaţi pe youtube. Aştept critici (constructive, nu răutăcioase cum se poartă la români), sugestii, întrebări. Mulţumesc!!!
Acum două zile, am plecat cu Nicoleta în căutarea unor lanuri de rapiţă. Şi cum mi-am dorit dintotdeauna să fotografiez asemenea superbe lanuri, iată că alaltăieri am avut ocazia să şi pozez în ele.
Am zis… de ce nu? Mai ales că ador aceste câmpuri. Feţele mele nu sunt extraordinare, având în vedere faptul că a fost foarte foarte cald şi am auzit claxoane încontinuu, dar pozele mi se par cât de cât reuşite. Mulţumesc Nico!
Am ales ce mi-a plăcut mie şi având în vedere că mă cunosc cu Nico, mi-am permis să le tai şi să le prelucrez cum am vrut.
Ţi-aş fi recunoscătoare dacă ai citi acest post NUMAI dacă eşti interesat de ceea ce simt eu. Faptul că nu eşti de acord cu ceea ce simt, nu înseamnă că ai dreptul să mă judeci. Atâţia oameni, atâtea moduri de a gândi.
Astăzi m-am întors din mini-turneul Făgăraş – Tg. Mureş. Am trecut prin multe stări, de la depresie la extaz, de la râsete cu dureri de burtă la ochi înlăcrimaţi. Am simţit că trec prin mai multe teste. Şi au fost nişte întâmplări banale, care m-au determinat să mă simt în toate felurile. Mi-am adus aminte de cine sunt, de ceea ce vreau să fac, de ce fac de fapt, de prieteni, de viaţă, de dorinţe şi sentimente.
Va mai dura ceva vreme, dar încet-încet se conturează multe. 
