După cum cred că mulți ați observat, de când a murit Mădălina, eu sunt încă într-o stare de șoc. Am urmărit cam tot ce se putea urmări pe această temă și ÎNCĂ nu-mi vine să cred. Parcă totul ar fi un vis, deși știu că vom sfârși cu toții într-o zi. Cum nimic nu e întâmplător, am mai aflat zilele astea multe lucruri pe care le aveam în comun, mai ales cunoștințe muzicale. Dar nu despre asta vreau să scriu.
Știu că și atunci când a murit Laura Stoica, apoi Marian Cozma, eram înverșunată că toți oamenii, artiștii, sportivii etc sunt recunoscuți abia după ce mor. Ei bine, recunosc, abia acum, după ce nu mai e printre noi, am descoperit mai multe din cântecele Mădălinei. Aiurea, nu? Veți spune: vezi, păi și tu faci la fel. Am încercat să mă gândesc de ce. Este clar că de-abia după ce un om nu mai e, îți dai seama ce a însemnat cu adevărat pentru tine. Și mai ales când acest om a murit într-o tragedie. Dar m-am gândit: eu de ce nu am auzit nicăieri cântecele astea? De ce nu au fost puse pe heavy rotation? În schimb, auzim fel de fel de… → citeşte mai mult ←
Ultimul meu desen.
Sau… cum văd eu muzica acum.
Sper să reuşesc să spun tot ce am de spus în ceea ce priveşte muzica, acest subiect vital pentru mine în ultima vreme.
Muzica este o meserie ca oricare alta. Aşa cum te duci frumos la birou zilnic, aşa există şi în muzică anumite criterii pe care se bazează şi ea.
Am să spun tot ce mă doare, fără nici o reţinere şi fără să-mi mai pese de comentariile manipulatoare ale unora. Dacă sunt aşa înverşunată împotriva tuturor, nu înseamnă că sunt un om care gândeşte negativ sau care vrea răul tuturor sau care e invidios etc, lucruri care nu ţin de concepţiile mele de viaţă, religie şi Dumnezeu. Sunt o fire naivă, din păcate, şi de multe ori am simţit-o pe pielea mea, evident, când am avut de-a face cu oameni ai interesului sau ai răutăţii. → citeşte mai mult ←
Sunt dezgustată de români. Ştiu, majoritatea sunteţi români… Dar efectiv nu înţeleg de unde atâta ură, atâta invidie, atâta prostie şi ţărănie…
De unde această problemă? Ei bine, după cum unii dintre voi ştiţi, de vreo două zile puteţi să mă votaţi pe sit-ul trupei Jukebox. Bun. Până aici toate bune şi frumoase. Dar aici încep comentariile negative şi toate prostiile.
Stau şi mă întreb dacă nu cumva noi, artiştii, suntem de vină pentru tot ceea ce se întâmplă cu „imaginea scenică“. Păi măi oameni buni, noi, artiştii, trebuie să facem „ce cere publicul“. De ce? De ce nu pot să fiu eu aşa cum sunt şi… cine mă place, mă place şi gata? De ce TREBUIE să mă îmbrac nu ştiu cum? De ce TREBUIE să mă comport nu ştiu cum? De ce TREBUIE să mă fac plăcută? Oare un gunoier trebuie să aibă nu ştiu ce postură când strânge gunoaiele? Muzica este o meserie!!! Când eşti muzician, cânţi! Reguli există la tehnica vocală, nu există reguli de personalitate! Atunci… de ce nu e regulă… să nu fii orb?! Poate că Ray Charles şi Stevie Wonder nu ar mai fi fost buni, nu?
Poate trageţi şi voi o concluzie, că eu m-am descărcat. Momentan…
Şi vă rog să mă votaţi numai dacă vă plac. Nu pentru că îmi sunteţi prieteni… Mulţumesc din suflet!
citeşte şi continuarea aici: http://www.mazdrunka.ro/blabla/archives/181
